Politica fiscală ‘amenință’ stabilitatea României. Ce se va întâmpla cu inflația, deficitul bugetar și datoria publică în următoarele 12 luni

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut marginal în luna iulie, cu 0,2 puncte până la valoarea de 52 de puncte. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2025) s-a redus faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,43%.

„Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut marginal în luna iulie, cu 0,2 puncte până la valoarea de 52 puncte. Această situaţie s-a datorat scăderii cu 1,3 puncte a componentei de anticipaţie a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente s-a majorat cu 2,2 puncte”, arată asociaţia, conform news.ro.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2025) s-a redus faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,43%. În acelaşi timp, aproximativ 47% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar 41% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

„Principalul risc asupra stabilităţii financiare a României este politica fiscală. Deficitul bugetar, este anticipat de către participanţii la sondaj la o valoare de peste 7% din PIB în acest an. Acest deficit este asociat şi cu o reducere uşoară a anticipaţiilor de creştere economică pentru acest an”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

Deprecierea leului

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 82% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.

Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0258 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1062 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţi, 59% anticipează o stagnare în următoarele 12 luni în timp ce tot 29% anticipează o scădere. De asemenea 41% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate, iar 59% că sunt supraevaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a continuat să se majoreze şi este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 7,1% din PIB, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de exerciţiile anterioare şi se situează la valoarea de 2,5%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

În exerciţiul din luna iulie a fost realizat şi un sondaj privind anticipaţiile de aderare a României la zona euro. Conform rezultatelor sondajului, media anticipaţiilor este un orizont de 11 ani. Valorile anticipate s-au situat într-un interval cuprins între 5 ani şi 20 de ani, fiind exprimată şi o opinie că România nu va adera la zona euro (opinie care nu a intrat în calculul mediei anticipaţiilor).